Declarație doctrinară

 eu. Scripturile. Credem că atât Vechiul, cât și Noul Testament sunt inspirate verbal de Dumnezeu și sunt inerente în scrierile originale. Prin providența lui Dumnezeu, Scripturile au fost păstrate și sunt autoritatea supremă, finală și adecvată în credință și viață (Ps. 19.7; 2 Tim. 3.16; 2 Pet. 1.21).

 II. DUMNEZEU. Credem că există un singur Dumnezeu adevărat și viu care există în trei Persoane – Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt – fiecare o persoană distinctă, dar toate dintr-o singură esență și toate având aceeași natură, perfecțiuni și atribute și fiecare este demnă de exact aceeași închinare, încredere și ascultare (Gen. 1.26; Ier. 10.10; Mat. 3.16-17; 28.19).

 III. IISUS HRISTOS. Noi credem că Iisus Hristos este Fiul lui Dumnezeu, născut prin Duhul Sfânt, născut din fecioara Maria, că El și-a vărsat sângele pe Calvar ca înlocuitor vicarion, a fost îngropat, a înviat trupește și s-a înălțat la Tatăl conform Scripturi (Isaia 7.14; Mat. 1.18-25; 1 Cor. 15.3; Evr. 4.15).

 IV. SPIRIT SFANT. Credem că Duhul Sfânt este a treia Persoană a Treimii, chiar Dumnezeu, coexistent cu Tatăl și cu Fiul. Duhul Sfânt este agentul principal în regenerare, convingătorul principal al păcatului și mângâietorul principal al credinciosului. De asemenea, credinciosul nou-născut este botezat de Duhul Sfânt pentru a primi puterea de sus și darurile necesare pentru a proclama Evanghelia deplină și pentru a edifica Trupul lui Hristos (Matei 28.19; Fapte 1.8; 19.5-6; 1). Cor. 12:1-31; 14:1-4).

 V. CREAȚIA. Credem că Dumnezeul triun a creat universul prin Cuvântul Său, în afară de materialele preexistente și fără niciun proces evolutiv. Credem în istoricitatea primelor unsprezece capitole ale Genezei (Gen. 1.1; Matei 19.4; Ioan 1.1-3; Rom. 1.20; Col. 1.16-17; Evr. 11.3).

 VI. OM. Credem că omul este creația directă a lui Dumnezeu – trup, suflet și spirit – și nu este în niciun fel rezultatul evoluției, ci este făcut după chipul lui Dumnezeu. Adam, primul om, a păcătuit prin neascultare. Acest act a dus la căderea omenirii și a dus la moarte atât fizică, cât și spirituală pentru toți (Gen. 1.26-27; Rom. 3.10, 23; 5.12).

 VII. MÂNTUIRE. Noi credem că toți cei care, cu credință, Îl primesc pe Domnul Isus Hristos ca Mântuitor sunt născuți din nou prin Duhul Sfânt și astfel devin copii ai lui Dumnezeu. Mântuirea implică mântuirea, regenerarea, îndreptățirea, sfințirea și glorificarea (Ioan 1.12; 3.3; 17.17; Rom. 8.29-30; Efes. 2.8-9; 4.30; Tit 3.5).

 VIII. A DOUA VENIRE. Credem în întoarcerea literală, în nori, personală, pre-milenară, a lui Isus Hristos pentru Biserica Sa. La acest eveniment, morții în Hristos vor fi înviați și împreună cu credincioșii vii vor fi transpuși pentru a-L întâlni în văzduh. La sfârșitul necazului de șapte ani, Hristos va coborî în mod vizibil împreună cu sfinții pentru a-și stabili împărăția milenară pământească (Fapte 1.11; 1 Tes. 4.13-18; Apoc. 20.1-6).

 IX. SATANA. Credem că Satana a fost creat inițial o ființă perfectă. S-a răzvrătit împotriva lui Dumnezeu. Drept urmare, el a devenit depravat, Diavolul, un adversar al lui Dumnezeu și al poporului Său și conducătorul unei oștiri de îngeri care au căzut cu el. Satana a fost judecat și învins la cruce, va fi legat timp de o mie de ani în timpul împărăției milenare, dar după răzvrătirea finală, va fi aruncat în iazul de foc veșnic (Isaia 14.13-14; Ezechiel 28.13-17; Ioan 16.11; 1 Tim. 3.7; Apoc. 20.10).

 X. CERUL. Credem în sălașul veșnic al lui Dumnezeu și al sfinților îngeri, unde Isus mijlocește pentru poporul Său de pe pământ și unde duhurile sfinților plecați își așteaptă trupurile înviate și glorificate. Raiul este un loc literal al fericirii conștiente la care toți sfinții merg la moarte și din care Domnul Isus Hristos va veni pentru răpirea Bisericii Sale. A pleca și a fi în cer înseamnă a fi „prezent la Domnul” și deci este „mult mai bine” decât a rămâne în viață pe pământ, dar binecuvântarea veșnică a cerului este numai pentru cei care posedă viața veșnică prin crearea lui Dumnezeu – trup, suflet și spirit – și nu este în niciun fel rezultatul evoluției, ci este făcut după chipul lui Dumnezeu. Adam, primul om, a păcătuit prin neascultare. Acest act a dus la căderea omenirii și a dus la moarte atât fizică, cât și spirituală pentru toți (Gen. 1.26-27; Rom. 3.10, 23; 5.12).

 XI. IAD. Credem că iadul este un loc literal de judecată creat pentru diavol și acei îngeri care l-au urmat în răzvrătirea lui împotriva lui Dumnezeu. În starea finală, diavolul și demonii săi vor petrece veșnicia alungați din prezența lui Dumnezeu în Lacul de Foc. Aceeași pedeapsă finală îi așteaptă și pe toți oamenii nerăscumpărați care refuză să creadă în numele Domnului Isus Hristos. Scripturile declară că chinul tuturor locuitorilor din Lacul de Foc durează pentru totdeauna. Înainte de starea finală, sufletul celui nedrept la moarte este condamnat la Hades într-o stare de chin conștient până la învierea celor nedrepți. La această înviere, numită „a doua moarte”, sufletul fără trup este reunit cu trupul înviat și aruncat în Lacul de Foc (Apoc. 20.10; Mat. 25.41; Marcu 9.43-48; Apoc. 14.11; 20.10, 15; Luca). 16.19-31; Ioan 5.29; Apoc. 20.11-15).

 XII. PREOȚIA CREDINȚULUI.
Credem în preoția tuturor credincioșilor, astfel încât fiecare creștin să aibă acces direct la Dumnezeu în rugăciune prin Isus Hristos, Marele nostru Preot, și pentru ca nu există niciun mijlocitor între Dumnezeu și om, altul decât Isus Hristos (Evr. 4.16; 1 Tim. 2.5; Apoc. 1.6).

 XIII. PROVIDENCE. Credem în providența lui Dumnezeu, dar nu că El este autorul sau aprobatorul păcatului și nici distrugătorul liberului arbitru și al răspunderii omului (Ioan 3.16; Rom 8.28-30).

 XIV. ZIUA DOMNULUI. Noi credem că duminica (prima zi a săptămânii și ziua Învierii Domnului nostru) este Ziua Domnului și este o instituție creștină pentru respectarea regulată a închinării și a devotamentului spiritual, atât în public, cât și în privat (1 Cor. 16.2; Apoc. 1.10).

 XV. BISERICA LOCALA. Credem că biserica Noului Testament este un corp local de credincioși botezați cu Hristos ca cap și Duhul Sfânt ca ghid. Bisericile Noului Testament promovează lucrarea lui Dumnezeu cooperând împreună pentru misiuni și multe alte eforturi comune. Biserica locală trebuie să fie autonomă, dar conștientă de necesitatea interdependenței cu bisericile și/sau autoritățile confesionale compatibile în credință, acceptate voluntar și reciproc (Mat. 28.16-20; Fapte 1.6-8; 6.3; 1 Cor. 12.12 14; Ef. 1,3-6,22-23; 1 Tes. 4,16-18).

 XVI. ORDONANȚE. Credem că biserica locală respectă două rânduieli principale: botezul în apă și Cina Domnului. Credem că toți cei care L-au primit pe Hristos ca Mântuitor și Domn ar trebui să fie botezați în Numele Tatălui, al Fiului și al Duhului Sfânt; că botezul este prin scufundare în asemănarea morții, înmormântării și învierii lui Hristos; și ca Cina Domnului să fie ținută în amintirea Lui pentru a-și arăta moartea pentru păcatele noastre până când El va veni din nou (Matei 26.26-30; 28.19-20; Rom. 6.3-6; 1 Cor. 11.23-26).